Cultura violului în România

Autor: Ioana Chicet-Macoveiciuc

Sursa: https://www.printesaurbana.ro/2019/08/cultura-violului-in-romania.html

România perpetuează, de multe decenii, cultura violului. Sună groaznic, știu. Scriu textul ăsta cu mâinile tremurând. Nu doar pentru că îmi aduc aminte la fiecare rând de senzația de transpirație rece care-mi curgea pe spinare când mă aleargă în scara blocului un bărbat cu pantalonii în vine. Nu doar pentru că îmi aduc aminte de zeci de palme la fund luate pe stradă, pipăieli în autobuz, glumițe sexuale și apropouri de la colegi și șefi, și așa mai departe.

Ci pentru că-mi dau seama cât de puțin vedem cu adevărat din caracatița aceasta cangrenoasă care este cultura violului, atât adânc înșurubată în mentalitatea românilor, în atitudinea autorităților și a bisericii, în felul în care suntem educați și reacționăm atunci când ne mușcă de picior.

Nu vreau să vă conving de nimic. Vreau doar să vă arăt ceva ce nimeni nu vrea să recunoască că există în lumea în care trăiește și, mai mult, își crește copiii. Cred că doar educația mai poate salva, nu pe noi, pentru noi e deja prea târziu, dar pe copiii noștri și pe copiii lor, poate.

Scriu pentru că mi-aș dori să nu dăm mai departe acest model cultural toxic, vreau să creștem copiii drepți, respectuoși, care atunci când văd pe stradă o copilă cu sânge pe picioare, se grăbesc să o protejeze și să o ajute, nu o arată cu degetul spunându-i că e curvă.

Ce este cultura violului?

Cultura violului este un concept sociologic care descrie mentalitatea și comportamentul unui grup de oameni conduși de preconcepții false, menite să justifice agresiunea sexuală și să minimizeze impactul violenței sexuale.

Cultura violului aparține unui mediu în care violența sexuală este normalizată, scuzată, acceptată de oameni, de presă și de instituții. Include, dar nu se limitează la: limbaj și fapte misogine, care denigrează femeia, obie

ctificarea corpului femeii, luarea în derâdere a dorinței femeii de a i se recunoaște integritatea corporală etc..

Cultura violului este prezentă, de exemplu, în închisori, dar și în multe țări așa zis moderne. Ca România, de exemplu.

Mai țineți minte declarația prodecanului Facultății de teologie? Citez: Când se soldează cu graviditate, sunt mai multe cauze: fie că este vorba de un viol la care ai consimţit şi care ţi-a plăcut să se repete…

Cultura violului afectează toate femeile, indiferent de vârstă, rasă, caracteristific fizice, mediu sau ocupație. Toate femeile se simt în pericol la un moment dat în viața lor și foarte multe au avut în viața lor experiențe traumatice legate de agresiuni cu tentă sexuală.

Trebuie să ai grijă cum te îmbraci, să știi să te aperi, să nu provoci, să nu ieși seara singură. Iar dacă Doamne ferește ai ghinion și ești agresată, vei fi bănuită că ți-ai căutat-o, că ți-a plăcut, că exagerezi, ce așa mare brânză, va trebuie să te lași arătată cu degetul, acuzată, ridiculizată de cei din jur, în timp ce agresorul va fi scuzat, înțeles, acceptat, iertat și eliberat mai devreme, asta DACĂ este căutat, găsit, investigat și declarat oficial vinovat.

În același timp, bărbații nu trebuie să se teamă în aceeași măsură.

În acest fel, femeile care trăiesc într-o cultură a violului sunt puse într-o poziție vulnerabilă și nedreaptă, doar pentru că sunt femei.

Câteva preconcepțiile pe care se bazează cultura violului

Dacă le ai, atunci ești parte din acest cerc vicios toxic.

  1. Doar femeile obraznice sunt violate.
  2. Femeile care sunt violate o merită.
  3. Femeile nu raportează violul pentru că știu că și ele sunt vinovate.
  4. Agresorul a fost provocat. Victima purta haine mulate sau scurte, s-a mișcat provocator sau a fost beată ori drogată.
  5. Foarte multe acuzații de viol sunt nefondate sau exagerări ale faptelor reale (de fapt, ca și în cazul altor infracțiuni, procentul de acuzații care se dovesdesc false este de 2%). sursa
  6. Violatorii sunt necunoscuți (90% dintre agresiunile sexuale sunt comise de persoane pe care victima le cunoaște).
  7. Dacă nu s-a zbătut și nu s-a luptat, atunci a consimțit, deci nu e viol.
  8. Dacă a mers cu el acolo, e vinovată, și-a căutat-o cu lumânarea.

Învinovățirea victimei

Acesta este cel mai ușor de observat comportament care ține de cultura violului: victima este acuzată că poartă parte din vină pentru agresiunea sexuală la care a fost supusă. Cu vorbe de genul acestora:

Ce căutai cu fusta aia pe stradă?

Fetele cuminți nu ies pe stradă noaptea.

Pe mine m-au învățat părinții mei să nu mă urc în mașină cu străinii.

Nu ai vănâtăi, deci pesemne ai consimțit să faci sex.

Nu pari afectată, deci probabil exagerezi.

Sigur ai făcut tu ceva să-l provoci.

Semne că România are o cultură vie a violului

Sentințe în tribunal care spun că un copil de 12 ani este vinovat pentru că a fost violat.

Citez din concluzia magistraților din Alba Iulia după judecarea unui caz al unei minore de 10 ani care a fost violată de mai mulți bărbați adulți: „Pe baza acestor mărturii și a faptului că victima nu le-a spus părinților ei despre presupusul abuz, instanța a ajuns la concluzia că actele sexuale au fost întotdeauna inițiate de reclamantă și a respins teoria conform căreia victima ar fi fost în imposibilitatea de a-și exprima voința”. (sursa)

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat, referitor la deciziile mai multor spețe de viol judecate în România: S-a considerat că victimele – cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani – au consimțit la acte sexuale cu bărbați mai în vârstă – inclusiv sex anal și oral – în baza unor elemente precum faptul că nu le-au spus nimic părinților, nu au țipat după ajutor ori au fost de acord să însoțească făptuitorii în diversele locuri în care au avut loc actele. Judecătorii au dat greutate mai mare cuvântului inculpaților decât spuselor victimei. (sursa)

Eliberarea prin recurs compensatoriu a mii de violatori.

Atitudinea polițiștilor, care bănuiesc victima că și-a căutat-o.

Atitudinea polițiștilor care nu investighează cazurilor de fete dispărute, convinși că ele au fugit cu sau după bărbați.

Bloggeri mari români, cu audientă preponderent masculină, care obiectifică femeia (publicând periodic poze cu funduri și sâni), o tratează cu superioritate, numind-o păsărică, piarizdă etc indiferent cine este și ce face (nevasta probabil că face excepție), și în general urmăresc pentru a umili mai degrabă femei decât bărbați.

Interesul presei pentru vedete care se remarcă prin agresiuni asupra femeii, agresiuni care sunt văzute ca acte de vitejie.

Versurile multor melodii pop.

Opiniile unora dintre oamenii bisericii despre viol și supunerea femeii (vezi mai sus un exemplu).

Glume despre viol.

E ușor de observat că România este un stat în care cultura violului e la putere. Avem destule cazuri recente, relatate cu lux de amănunte în presa zilelor noastre, nu mai departe de alaltăieri, doi polițiști din Galați, dintre care o femeie, au ignorat o fată de 14 ani plină de sânge pe picioare, care a spus celor din jur că fusese violată (sursa), iar directorul Protecției Copilului Galați a declarat că fata făcuse sex „consfințit”, ce contează că a avut nevoie să i se coasă vaginul și să primească consiliere psihologică. Teoretic, sexul cu un minor de 14 ani se pedepsește cu închisoare, indiferent dacă e consimțit sau nu. Practic, vezi deciziile instanțelor din Alba Iulia, citate mai sus.

Mai mult de jumătate dintre români cred că violul poate fi justificat. (sursa)

Citez: Principala situație în care românii considera ca violul este justificat sunt legate de consumul de alcool și droguri (30%), purtarea de haine “provocatoare sau sexy” (25%) și situația în care o persoană merge de bunăvoie acasă cu cineva (26%). De asemenea, în cazul justificării prin consum de alcool și droguri, mai multe femei decât bărbați consideră că acesta poate justifica violul.

Femeile, da? Femeile cred că violul e justificat dacă victima era beată. Vedeți aici un efect clar al culturii violului.

Unul din cinci români crede chiar că violul nu ar trebui incriminat. Același studiu european mai arată și că  23% cred că femeile inventează sau exagerează adesea cu plângerile de abuz sau viol, 26% afirmă că violența împotriva femeilor e adesea provocată de victimă și aproape o treime cred că aceasta e o chestiune privată, care trebuie rezolvată în familie.

Efecte concrete ale culturii violului 

Violurile nu sunt raportate.

Nu există date pentru România, însă la nivel mondial, 90% dintre violuri nu sunt raportate niciodată (sursa). Cred că și noi suntem pe-acolo. Cifrele oficiale arată că la noi se comit în jur de 1500 de violuri pe an, repet, violuri raportate, între 4 și 5 agresiuni raportate pe zi, iar dacă cifra reală e de zece ori mai mare, calculați voi viețile câtor femei sunt afectate grav de viol.
Chiar și dacă victima raportează violul, sunt șanse mari ca Poliția să nu investigheze cazul.

Potrivit unor surse din Direcţia Judiciară a Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), în peste 30% din cazurile de viol, victimele nu au mers până la capăt în acuzarea făptaşilor, ci şi-au retras plângerile. În plus, şi mai şocant, în 20-25% din cazuri ancheta nu s-a finalizat cu trimiterea în judecată.
Victimele sunt supuse unor noi traume în timpul investigației, când sunt obligate să stea față în față cu agresorii. (sursa)
Procurorii nu investesc timp în acuzarea violatorilor.
Violatorii nu sunt închiși sau sunt sunt eliberați condiționat.
Victimele violurilor sunt umilite și acuzate că mint.
Persoanele care mărturisesc public sau în privat că au fost agresate sunt acuzate că ar fi vinovate pentru ce li s-a întâmplat.

Care este efectul culturii violului asupra victimelor?

Cercul vicios rezultat este sinistru.

Tot mai puține femei îndrăznesc să vorbească autorităților și celor apropiați despre ce li s-a întâmplat.

Vindecarea devine și mai dificilă, în condițiile în care nu există susținere, iar traumei violului i se adaugă oprobiul public, învinovățirea, stigmatizarea victimei.

Agresorii rămân în libertate, necunoscuți, și fac în continuare victime.

Cum poți contribui la combaterea culturii violului

În primul rând, uită-te la tine. Ce emoții ai când citești mărturia unei victime a unei agresiuni sexuale? Te gândești că poate a făcut și ea ceva?

Învață să nu mai obiectifici femeia. Inclusiv dacă ești femeie.

Citește mai departe despre acest subiect și impactul lui.

Învață-ți copiii despre consimțământ, despre respect față de altul, despre frumusețea fiecărei făpturi umane, despre egalitate și vulnerabilitate.

Vorbește și altora despre acest subiect, ajută-i să-și identifice prejudecățile.

Nu sta deoparte când vezi că se comit nedreptăți. Ia poziție.

Ajută la protejarea victimelor. Susține-le procesul de vindecare așa cum poți, cu simpla prezență, cu o vorbă caldă, cu acces la autorități, dacă este nevoie.

Închei cu acest citat, ca să fie clar în ce țară trăim:

Peste 500 de pedofili, găsiți vinovați prin sentințe definitive, își execută pedepsele în libertate în România. Alte mii și le-au ispășit deja, tot fără vreo zi de închisoare. La 80% dintre ei, instanțele nu au considerat agresiunea drept viol, ci drept „act sexual cu un minor”.
(sursa)

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s